"Early Warning Support” este un buletin informativ de alerte rapide privind oportunitatile de investitii prin fonduri UE post-aderare, realizat sub egida Platformei de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene "EU-RO Clearing Funds".

Arhiva 2009

Nr. 3 - 31 martie 2009

NOU:

Va recomandam cu caldura sa consultati si blog-ul gazduit de Partenerul Media al Platformei EU-RO Clearing Funds - http://severavram.finantare.ro/

Semne de belsug ar fi, raman de asteptat semintele de primavara

~ Sumar executiv al Raportului nr. 6 de Monitorizare

si Evaluare Paralela asupra stadiului de accesare si

implementare al proiectelor cu Fonduri Europene ~

In urma  consultarilor publice, desfasurate in cursul primelor doua editii ale Incubatorului de Proiecte si Afaceri Europene, organizate cu sprijinul principalelor autoritati de management/ organisme intermediare, in parteneriat cu International Knowledge Management Institute- sucursala Romania, Asociatia de Stiinte Alternative si Centrul de Training “ALERON”, a altor consultari publice, conferinte, sesiuni de training, cat si al inter-activitatii ocazionate prin intermediul Portalului Platformei “EU-RO Clearing Funds” si de cursurile on-line organizate in parteneriat cu Universitatea Romana de Stiinte si Arte “Gheorghe Cristea”, precum si a Scrisorii oficiale de raspuns din partea Conducerii ACIS, sintetizam in cele ce urmeaza si supunem atentiei Comitetului Inter-ministerial de Coordonare co-patronat de E.S. Dl Prim Ministru Emil BOC si E.S. Dl Vice-Prim-Ministru, Dan NICA urmatorul set de observatii, sugestii, recomandari si propuneri privind accelerarea si imbunatatirea imediata a procesului de accesare si implementare a proiectelor cu fonduri UE, in special a asigurarii sprijinului tehnic si logistic.

1. Campaniile de informare-constientizare necesita deplasarea neta a accentului de pe bifarea cantitativa spre un revers calitativ

In relatia dintre autoritatile de management/organismele intermediare si beneficiarii potentiali sau actuali de finantare UE, accentul principal continua sa cada pe componenta de promovare/ publicitare generica si de informare generala si nu pe cea de advocacy, de argumentare personalizata, explicativa si de mentoring educational a beneficiarilor, in asemenea mod incat utilizarea fondurilor UE sa dea un semnal concludent de dinamism si pragmatism agentiilor de rating si investitorilor straini potential interesati de Romania.

2. Desfasurarea practica a achizitiilor publice in randul beneficiarilor din sectorul public ramane “calcaiul lui Ahile” al intregului proces

In urma rapoartelor si presiunilor constructive anterioare ale Platformei “EU-RO Clearing Funds”, Guvernul a avut laudabila initiativa de simplificare si ameliorare a legislatiei legate de domeniul achizitiilor publice. Totusi, pana in prezent, propunerile de amendare legislativa nu se bucura deocamdata de un aviz consultativ favorabil din partea Comisiei Europene si nu au reusit sa intruneasca consensul minimal din partea organizatiilor de consultanta si ale societatii civile implicate in cadrul procesului. In mod logic, s-ar impune o revizuire stabila a intregii legislatii in domeniu, printr-o cat mai larga consultare cu institutiile protagoniste ale procesului, in asa fel incat regulile jocului sa nu mai fie schimbate, cel putin atat de frecvent, in timpul procesului de absorbtie, iar beneficiarii si contractorii/furnizorii de servicii sa-si risipeasca suspiciunile anterioare si sa dobandeasca o sporita incredere si implicare pentru consolidarea transparenta si pe baze realiste a intregului proces de contractare si sub-contractare, atat in sistemul public, cat si in cel privat. Din nefericire, a continuat practica introducerii de modificari de ultim moment ale caietelor de sarcini sau chiar anulari intempestive ale licitatiilor mari pe axa tehnica, ceea ce mentine un climat de relativa ambiguitate si neincredere printre aplicantii potentiali si exclude uneori din start ofertele companiilor romanesti de consultanta.

3. Lungul drum al accesarii  parteneriatelor public-private pragmatice si transparente: inca faza de “mar al discordiei”

Referitor la prioritatea adoptarii urgente a unor reglementari legislative constructive legate de valorificarea inteligenta si flexibila a oportunitatilor oferite de Parteneriatul Public-Privat, inclusiv in urma presiunilor mediului de afaceri, in special a initiativei “Guvernul Privat”, a propunerilor avansate de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania si de Forumul Civic si de Afaceri (editia a II-a), organizat de Platforma “EU- RO Clearing Funds”, Guvernul a anuntat ca are in lucru o asemenea reforma reglementativa in favoarea incurajarii demararii unor proiecte importante de investitii in acest sistem european. Ramane de vazut daca formularea acestor reglementari se va face in timp util si daca ea va fi bine primita de Comisia Europeana, in sensul respectarii legislatiei armonizate a concurentei/ajutorului de stat, ca si a reformelor unitare in curs la nivelul Uniunii Europene.

4. Buturuga pre-finantarii din targ poate rasturna judecata de acasa a intreprinzatorilor solicitanti de finantare nerambursabila

In ceea ce priveste intrunirea co-finantarii proiectelor pentru beneficiarii potentiali, mai ales a celor din sectorul IMM, in asemenea mod incat sa nu devina un obstacol important in accesarea fondurilor, fara a se mentiona din pacate, din pacate, o data concreta, incepand cu acest an, conducerea ACIS ne-a informat ca si beneficiarii din mediul privat vor putea si ei primi o pre-finantare. Cuantumul acesteia va fi nu mai mare de 35% din valoarea ajutorului de stat, iar aceasta va putea fi utilizata pentru demararea cheltuielilor legate de proiect: redactarea proiectului si a anexelor tehnice necesare - studiu de fezabilitate, plan de afaceri etc. In plus, pentru sprijinirea organizatiilor neguvernamentale solicitante, autoritatile au decis ca rata de co-finantare a tuturor proiectelor la care acest tip de beneficiar este eligibil sa fie de minim 2%, in conditiile in care ONG-urile primesc si o pre-finantare, care poate ajunge pana la 40% din valoarea proiectului. In perspectiva viitoarelor apeluri de proiecte, ramane de vazut daca si cand exact anume aceste prevederi vor deveni valabile si efectiv operationale.

5. Co-finantarea si garantarea/re-garantarea financiar-bancara a co-finantarii - captive inca “bunelor intentii” si ale unui Turn Babel al bancilor comerciale

In acelasi context, pentru asigurarea unui sistem realist de co-finantare, re-finantare si de garantare/re-garantare a creditelor oferite beneficiarilor, in special din sectorul privat, este vitala impunerea unui sistem legal transparent, unificat si armonizat de principii si reguli pe care bancile sa il utilizeze in practica de acordare a pre- si a co-finantarii. Deocamdata, in pofida consultarilor cu usile inchise intre Guvern, BNR si Asociatia Romana a Bancilor, nu s-a ajuns la un rezultat concludent si pozitiv, iar perceptia publica asupra atitudinii si rolului bancilor in cadrul procesului continua sa se degradeze, iar prestigiul social al acestora continua, din nefericire, sa scada. Singura veste buna data de Guvern este aceea legata de capitalizarea suplimentara a Eximbank, CEC Bank si FNIMM, insa pana in prezent nu sunt date publicitatii detalii concrete legate de sumele si termenele de operationalizare.

6. Temele administrative neglijate inaintea aderarii la UE si in anii anteriori isi pot arata roadele otravite la ora recoltei

Am facut deja un Apel public catre noul Guvern sa impuna un tratament egal, nediscriminatoriu din punct de vedere al respectarii termenelor de executie si predare a lucrarilor atat solicitantilor, cat si celor care gestioneaza programele operationale. Deocamdata, acest regim este complet debalansat in detrimentul solicitantilor, carora li se impun termene stricte si chiar draconice, in timp ce functionarilor care nu respecta aceste termene, introduc frecvent corrigendum-uri peste corrigendum-uri  nu li se imputa nici un fel de penalitati sau nu li se administreaza sanctiuni. In situatia in care nu s-a reusit o evaluare mai precisa a necesarului de evaluatori, ar fi trebuit sa se apeleze imediat la licitarea partii de selectare a proiectelor catre societati specializate in domeniu din Romania sau UE. Din pacate, din acest unghi de vedere, in Romania exista o mare carenta de evaluatori si de auditori ai proiectelor complexe cu granturi publice, ceea ce este de natura sa genereze dificultati intregului mecanism  si ritm de derulare al selectiei proiectelor. Inca o data, pe aceasta cale, apelam insistent la noul Guvern sa impuna ca reforma administrativa profunda din Romania sa inceapa urgent cu modul de repartizare a sarcinilor si evaluarea rezultatelor pe proiecte concrete a  functionarilor si expertilor implicati in procesul de accesare a fondurilor, inclusiv in ceea ce priveste recompensarea sau penalizarea acestor persoane. Daca un model de acest gen va fi dat, intreaga reformare a administratiei publice se va indeplini mai lin si va genera efectul reducerii decalajului de management intre administratia publica si cel al sectorului privat si a celui academic si ONG.

7. Neimplicarea capitalului de inteligenta si creativitate din diaspora, dar si a  capitalurilor romanilor care lucreaza in alte state poate intarzia reformele si bunastarea romanilor de acasa

In pofida numeroaselor invocari si apeluri anterioare, nu au fost formulate si transpuse in practica politici si masuri eficiente de re-atragere a tuturor competentelor de origine autohtona in domeniile de referinta ale programelor cu fonduri UE pentru a fi readuse mai ales in circuitul modalitatilor de stimulare a cresterii competitivitatii economice a produselor si serviciilor din Romania. Reiteram ideea ca nu ne mai permitem luxul de a aplauda in continuare repatrierea anuala a unor capitaluri de 7-8 miliarde care sa rotunjeasca in mod copios tezaurul BNR, fara ca si partea de capital mai pretioasa a inovativitatii autohtone sa nu fie pusa in valoare. De aceea, consideram ca - in cadrul initiativei formulate in cadrul Platformei CEFTAC de catre Consilierul Primului Ministru, Dr. Andreea VASS - privind creearea Consiliului National al Competitivitatii -, ar merita trebui sa figureze la loc e cinste pe agenda guvernamentala alaturi de stimulente pentru atragerea acestor capacitati creative si resurse financiare  activabile intr-un mod cat mai ingenios si concludent.

8. Rolul de Cenusareasa al consultantei de proiect poate deveni cuiul lui Pepelea in accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri UE

Dupa cum am subliniat si in rapoartele anterioare si in Apelul Deschis adresat noului Guvern si noului Parlament, se resimte puternic lipsa unei recunoasteri unitare si a unei reglementari adecvate  a furnizarii activitatii de euro-consultanta pentru proiectele cu finantare europeana, in sensul ca nu exista o departajare si clasificare recomandabila a agentiilor de consultanta cu minima expertiza anterioara in domeniul proiectelor cu finantare nerambursala si cu un portofoliu relevant, acumulat in perioada de pre-aderare. Principala consecinta regretabila este ca, din acest motiv, nu pot fi incurajate in mod constructiv cele trei tipuri de culturi carente si respectul real fata de acestea in Romania: cultura parteneriatului pe baze negociate, viabile si stabile; cultura „valorii adaugate UE” a proiectelor (capacitate de transferare a bunelor practici din alte state memebre UE spre realitatile romanesti); cultura managementului de proiect, drept calea principala de consolidare a capacitatii institutional-administrative si a apropierii standardelor din sectorul public in raport cu exigentele din sectorul privat, ca si re-centrarea schimbarilor in perimetrul focalizator al standardelor si regulilor Pietei Unice Europene.

9. O deviza stringenta pentru beneficiari: pregatiti vara sanie, iar iarna car!

Indemnul autoritatilor ar trebui sa cada din start pe latura de substanta a implementarii si nu pe semnarea formala mai rapida de contracte de finantare. Consideram ca anuntata simplificare a procedurilor de depunere a proiectelor si anexelor necesare acestora ar urma sa se dovedeasca benefica, mai ales daca ea va surveni cat mai curand cu putinta, in asa mod incat noile cerinte din ghidurile solicitantului sa poata fi aplicate la timp. Simplificarea insasi nu poate reprezenta un scop in sine, ci ea merita con-mensurata si balansata cu o mult mai atenta constientizare a problemelor ulterioare din cursul implementarii, in special la nivelul asigurarii unei monitorizari interne si a raportarii ritmice judicioase care sa le asigure beneficiarilor fluenta dorita a rambursarii cheltuielilor.

10. Autoritatile de gestiune a fondurilor ar merita sa abandoneze oglinda mamei vitrege a Albei ca Zapada pentru mai dese confruntari cu „piticii” reali din teren

In pofida demersurilor intreprinse, nu s-a reusit conjugarea unui mecanism de dialog consultativ structurat intre Comitetul Inter-Ministerial al Guvernului si Platforma Societatii Civile „EU-RO Clearing Funds” care realizeaza in mod impartial, de mai bine de doi ani, o campanie nationala de infomare si advocacy, precum si o constanta monitorizare si evaluare paralela, in sistem de auto-finantare propriu, a procesului de absorbtie. De asemenea, nici noul Guvern nu  a prevazut pana acum solicitarea unor analize, studii etc din afara propriilor structuri asupra stadiului vadit nemultumitor al utilizarii de pana in decembrie 2008 a fondurilor UE.

Cu acest nou prilej, Platforma de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile “EU-RO Clearing Funds” apreciaza in mod favorabil eforturile facute de noua conducere a ACIS de a intra in acest mecanism de dialog consultativ structurat, insa continua sa considere ca este absolut necesara cooptarea reprezentantilor acestei platforme pe langa Comitetul Inter-ministerial, cel putin cu statut consultativ sau de observator. Acesta este si spiritul solicitarii oficiale adresate la inceputul anului 2009 de catre Platforma “EU-RO Clearing Funds” Cancelariei Primului Ministru, in vederea accelararii eficientizarii si transparentizarii intregului proces de accesare si implementare a proiectelor co-finantate de fondurile europene. Ne punem in continuare nadejdea intr-un raspuns constructiv pentru un bilant cu adevarat prosper pana la finele anului.

Pentru conformitate,

Secretariatul Platformei de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile

in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene – “EU-RO Clearing Funds”

Coordonator general: Prof. Sever AVRAM, Presedinte executiv EUROLINK- House of Europe

Internet: www. StructuralFunds.ro ; E-mail: info@structuralfunds.ro

30 aprilie - “Sisteme adecvate de management pentru protectia naturii” - beneficiari: ONG-uri, institute de cercetare, universitati muzee - link;

cu ocazia Saptamanii Europene a IMM-urilor, in onoarea Zilei Schuman a Uniunii Europene si a Zilei Independentei de Stat a Romaniei

Rezervarea locului de participare se face prin transmiterea Formularului de Inscriere disponibil pe siteul evenimentului. 

Pentru inregistrare gratuita: link

Nr. 2 - 28 februarie 2009

NOU:

Mentionam si va recomandam cu caldura sa consultati si blog-ul gazduit de Partenerul Media al Platformei EU-RO Clearing Funds - http://severavram.finantare.ro/

Noutati privind accesarea fondurilor europene

Supervizarea ritmului de sectie a proiectelor europene urca la nivelul Primului Ministru

Primul Ministru Emil BOC a declansat recent o operatiune de super-monitorizare referitoare la procesul de avizare a proiectelor cu finantare europeana care intra in responsabilitatea Autoritatii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS). Mentionam ca pana in prezent aceasta supervizare era asigurata doar la nivelul unui secretar de stat din Ministerul Finantelor.

Scopul principal enuntat al acestei masuri este acela de a se reusi scurtarea termenelor de avizare de catre autoritatile de management ale proiectelor depuse de beneficiarii potentiali. Ramane de vazut daca aceasta procedura va avea consecinte practice pe termen scurt pentru accelerarea procesului de accesare a fondurilor europene. Ridicarea ierarhica a palierului de supervizare a procesului de selectie a proiectelor da un semnal pozitiv in sine, dar nu este in masura sa garanteze schimbari de esenta la nivelele tehnice ale celor care evalueaza si contracteaza finantarile. Dupa cum se cunoaste, obstacolele principale de pana acum au fost: slaba capacitate institutionala de evaluare in ritm  acceptabil a proiectelor; absenta unui corp intern de evaluatori independenti de proiecte complexe care sa faca fata prioritatilor etapei; lipsa unor mijloace de coresponsabilizare stimulativa, dar si de penalizare a intarzierilor in randul corpului functionarilor publici implicati in procesul de gestionare a fondurilor UE.

Contrast flagrant intre nivelul stimularii financiare a administratiei publice si beneficiile autorilor de proiecte concrete

In cadrul lucrarilor comisiilor reunite de buget-finante ale Parlamentului Romaniei, Ministrul Finantelor Publice a facut cunoscut faptul ca, desi Romania a reusit sa absoarba doar 176 milioane Euro din fonduri UE, functionarii au primit deja sporuri in valoare de 300 milioane Euro. In acest context, Ministrul Finantelor a justificat ajustarile de 3% din PIB din cadrul bugetului de stat pentru a inlatura exagerarile care s-au produs anterior.

Rezultatul final al acestor masuri nu este inca, de fapt, cunoscut, intrucat un conflict social intre sindicatul principal al functionarilor publici si guvern este pe cale sa fie deschis. Evident, orice nou litigiu de acest gen va fi in masura sa produca noi temporizari ale ritmului de absorbtie si sa creeze o anumita deruta in randul candidatilor din sectorul public sau privat la fondurile UE. In continuare, in absenta unei reforme radicale a sistemului administratiei publice din Romania, acest gen de asteptari prea optimiste ale functionarilor publici si de deziluzii ale beneficiarilor potentiali risca sa se adanceasca si sa se cronicizeze in viitorul apropiat.

Simplificarea procedurilor de licitatie ramane o ecuatie cu prea multe necunoscute

Membrii Comitetului Interministerial fondat sub coordonarea Primului Ministru a analizat, in cursul reuniunii de marti, 24 februarie 2009, proiectul de act normativ privind o noua modificare neasteptata a legislatiei in domeniul achizitiilor publice. In acest domeniu, Guvernul este obligat sa ceara avizul expres al Comisiei Europene, intrucat pe acest plan exista o armonizare legislativa la nivel european.

In principiu, o scurtare a termenelor prevazute pentru desfasurarea achizitiilor publice este binevenita, mai ales in spiritul reformelor anuntate de Presedintele Comisiei Europene. Totusi, o scurtare abrupta a acestor termene, in absenta unei consultari cu mediul de afaceri si al consultantei de management, risca in continuare sa lase posibilitatea unor lacune, confuzii si inadvertente ce si-ar putea arata rezultatele, din nou, in viitorul foarte apropiat. De asemenea, simpla urgentare a procedurilor fara completa asigurare a tuturor metodelor de preventie legate de egalitatea de sanse a participarii, transparenta etc, nu este de natura sa elimine nici dubiile aplicantilor, nici sa garanteze producerea unor iregularitati ulterioare care sa fie sanctionate de organismele statului sau de institutiile UE. Este evident ca o reformare profunda a sistemului achizitiilor publice este asteptata de mediul de afaceri romanesc si european in privinta absorbtii fondurilor UE, insa principalele modificari ce ar trebui operate se refera la elementele hilare ale hiper-birocratizarii prezentarii documentatiei sau al obtinerii caietelor de sarcini (de exemplu, solicitarea foarte multor documente legate de bonitatea companiei sau de probitatea profesionala si juridica a candidatilor inainte de a se analiza pe fond calitatea ofertei; obligatia stampilarii si semnarii personale a sute si sute de pagini in cadrul ofertelor, in contextul in care legea semnaturii electronice sau o simpla declaratie pe proprie raspundere ar fi putut scurta enorm procedurile etc).

O consultare structurata, rapida si eficienta intre toate institutiile responsabile ale statului, precum si cu Reprezentanta Comisiei Europene si Platforma Societatii Civile de Actiune si Interventie Rapida “EU-RO Clearing Funds”  si asociatiile profesionale relevante ale consultantilor ar fi salutara, de natura sa elimine suspiciunile si sa maximizeze ritmul absorbtiei pe baze stabile si transparente.

Miscarea de indignare si protest a militantilor societatii civile se radicalizeaza in strada

Sub sloganul “Noi facem proiecte, voi dormiti in ghete!” a avut loc recent o confruntarea stradala intre un grup de ONG-uri romane beneficiare ale finantarii PHARE si Oficiul de Plati si Contractare (OPCP) din cadrul Ministerului Finantelor Publice, relateaza siteul Euractiv.ro. Aceste organizatii, plasate sub stindardul CENTRAS, Pro-Democratia si CERE, au format “Coalitia pentru eliberarea Fondurilor Europene”. Revolta acestora se bazeaza pe intarzierile la plata a ultimelor proiecte cu peste un an.

Dincolo de pitorescul acestui nou tip de conflict social, este evident regretabila cronicizare a acestui conflict, in special din perspectiva viitorilor beneficiari potentiali de finantare post-aderare. Declansarea acestei miscari de protest scoate insa la iveala si marginalizarea de care se “bucura” in continuare sectorul neguvernamentalca si slaba capacitate de dialog social pe care o manifesta in continuare noul guvern si Consiliul Economic si Social, abilitate in acest domeniu. Semnalam, totusi, ca a fost vorba despre organizatii neguvernamentale foarte mari, dar capacitatea de solidarizare cu mediul asociativ mai larg al societatii civile nu s-a produs inca. Totusi, iesirea la dialog a noului secretar de stat numit pentru acest resort - Dl Iuliu Cosmin COMAN - a fost de natura sa calmeze temporar spiritele. A fost depus un document special denumit “Petitia Coalitiei pentru eliberarea Fondurilor Europene”, dar in urma acestui eveniment, care a avut loc in data de 13 februarie 2009, nu s-a produs inca nici o solutionare clara a situatiei.

Masuri anti-criza pentru formarea in ceasul al 12-lea a angajatilor firmelor romanesti

In cadrul unei recente declaratii facuta de Ministerul Muncii au fost facute publice detaliile privind noile scheme de ajutor de stat din partea UE privind trei importante capitole: subventii pentru angajare; formare profesonala pentru toate categoriile de companii; imbunatatirea conditiilor de sanatate si securitate la locul de munca.

Potrivit sursei citata, preluata de Hotnews.ro, prin aceste ajutoare de stat vor putea fi, de pilda, subventionate, pentru un interval de un an, 50% din remuneratia noilor angajati proveniti din grupurile vulnerabile. De asemenea, procente consistente de co-finantare a trainingului vor fi acordate firmelor care isi propun sa faca formarea generala sau specifica a propriilor angajati.

Este de semnalat, totusi, ca sunt excluse din start de la aceasta oportunitate toate firmele care inregistreaza orice fel de datorii la bugetul de stat sau local. Aceste masuri cu caracter compensatoriu vin, din nefericire, cu o anumita intarziere, deoarece declansarea blocajului financiar-bancar afecteaza deja un numar mare de IMM-uri si a impins deja unele IMM-uri la masuri extreme precum declansarea procedurilor de insolventa sau lichidare. Tinand cont de precedentele in domeniul resurselor umane, care plaseaza Romania pe ultimul loc ca interes pentru finantarea activitatilor de training, este insa greu de crezut ca aceste masuri vor declansa un entuziasm consistent din partea beneficiarilor potentiali in absenta unui effort care sa fie catalizat cu sprijinul partenerilor sociali si al asociatiilor profesionale cele mai afectate.

Semnalul de alarma cu privire la gestionarea fondurilor risca sa ramana o simpla sticla aruncata in mare

Recent, un grup de firme de consultanta romanesti au publicat un interesant material dedicat propunerii unor forme de imbunatatire a accesului la fondurile UE. Analiza acestor aspecte critice a fost publicata sub egida Hotnews.ro si Euractiv.ro

Dintre problemele majore inventariate, amintim in mod succint:

1. Aleatoriul datelor de lansare a apelurilor de proiecte pentru care autorii acuza opacitatea de comunicare si intarzierile legate de finalizarea documentelor, cu exemplificare pe POS DRU si APDRP (masura pentru pensiuni);

2. Neconcordanta intre lansarea apelurilor si finalizarea tuturor documentelor si chiar fata de datele anuntate in mod oficial pentru care este facuta responsabila opacitatea in comunicare si gradul de dezorganizare semnalat in cazul aceleasi autoritati mentionate mai sus;

3. Ín privinta lansarii licitatiilor, decalarea termenelor la care se primesc proiectele pentru care este facut responsabil gradul slab de comunicare al AM POS DRU cu beneficiarii potentiali;

4. Continua modificare din mers a documentatiei privind licitatiile lansate pentru care este facuta responsabila neglijenta in redactarea documentatiilor de lansare in cazul mai multor programe operationale.

Drept efecte principale ale acestor situatii sunt enumerate: expirarea avizelor; necesitatea modificarii planurilor de afaceri; eliminarea din competitie a unor proiecte; descurajarea finala a beneficiarilor potentiali. Printre propunerile de imbunatatire mentionam: necesitatea furnizarii unui calendar annual al tuturor lansarilor de apeluri; mentinerea termenelor anuntate, chiar in cazul necesitatii de a reconvoca cererile pentru proiecte; necesitatea unei acuratete mult mai mari in elaborarea caietelor de sarcini; interzicerea modificarilor ulterioare in respectivele caiete de sarcini.

O parte considerabila din aceste probleme enuntate erau deja cunoscute in mediul beneficiarilor potentialio, insa majoritatea dintre acestia asteapta mai degraba o viziune coerenta si unitara din partea coordonarii politice a programelor cu finantare europeana, precum si co-responsabilizarea fireasca a celor care comit erori sau manifesta neglijenta in gestionarea programelor operationale.

Deocamdata, echilibrul dintre penalizarea erorilor functionarilor publici si acelea ale depunatorilor de proiecte este in masura debalansat. Mai exact, multe proiecte nu sunt descalificate din capul locului pentru ca nu se asigura un filtraj prin intermediul organismelor intermediare in vederea verificarii timpurii a celor trei tipuri de eligibilitate, precum si a conformitatii administrative a beneficiarilor potentiali. De asemenea, in privinta deficientelor de inter-comunicare semnalate, este evident ca strategia de comunicare si relatii publice a intregului sistem de gestionare conceput de partea romana demonstreaza numeroase lacune sau slabiciuni in cursul aplicarii. Recente dosare de presa, precum cel din revista Capital, vorbesc fatis despre un “ labirint al fondurilor europene”, ceea ce nu este de natura sa incurajeze nici pe primarii din mediul rural si cu atat mai putin pe intreprinzatorii mici si mijlocii in a depune proiecte. Alte materiale de presa sau bloguri personale fac vorbire inclusiv despre un posibil interes al unor grupuri birocratice sau economice de a nu transparentiza suficient comunicarea legata de accesarea fondurilor UE. Cu toate acestea, avand in vedere urgenta utilizarii oricaror surse de co-finantare pentru investitiile romanesti din aceasta etapa ar fi de sperat o consolidare a mecanismelor de coordonare integrata si de inter-comunicare eficienta in privinta intregului sistem de absorbtie. O contributie notabila in aceasta privinta ar merita sa o aiba chiar Comisia Europeana, care este co-responsabila pentru impactul social-economic la nivel european al fondurilor structurale si de coeziune.

Pe de alta parte, atata timp cat demersuri de genul celui prezentat mai sus raman disparate, fara o solidarizare reala de breasla si fara o capacitate de diseminare elocventa in mass-media, este de presupus ca acest gen de frustrari si tensiuni vor ramane simple ecouri ale unui razboi de culise intre practicienii consultantei si perspectiva prea rigida a autoritatilor de gestionare.

O perspectiva stiintifica integrata asupra cauzelor slabei accesari a fondurilor europene

Sub semnatura Prof. Alina BARGAOANU, a aparut intr-un volum special o prima sinteza privitoare la strategiile de promovare si utilizare a fondurilor europene (ianuarie 2009, editura Tritonic, colectia “Comunicare Media”), sub titlul “Fonduri Europene”. Pe parcursul a 250 de pagini, autoarea reuseste in chip foarte graitor sa prezinte motivele pentru care pana acum au fost cheltuiti atat de putini bani din fondurile UE si, implicit, depuse atat de putine proiecte eligibile si viabile. In esenta, cartea pledeaza dintr-o perspectiva comparativa pentru o revedere a carentelor profunde ale intregului sistem in care a fost conceputa pana acum accesarea acestor finantari. De un interes aparte sunt demonstratiile foarte complete cu privire la lipsa culturii managementului de proiect si a culturii parteneriatului pe care programele operationale gandite de Bruxelles nu le pot nici suplini, nici lichida de la sine. Totodata, autoarea, care nu este doar un profesor, ci si un practician, nu atribuie responsabilitatile acestui partial insucces de pana acum doar autoritatilor, ci si lipsei de incredere, de viziune si de curaj a potentialilor beneficiari. In acest sens, volumul evidentiaza faptul ca un proiect finantabil prin Instrumentele Structurale (fonduri UE) “ nu schimba in nici un caz metodele de managementul proiectelor si nici ceea ce presupune acest proces”.

Demersul Alinei BARGAOANU are si o dimensiune pozitiva pentru ca scoate in relief superioritatea neta a avantajelor accesarii acestor fonduri in detrimentul lipsei de interes sau defetismului referitor la utilizarea acestor oportunitati financiare exceptionale. Cu toate acestea, efectuand o analiza a campaniilor de promovare a unor programe cu finantare UE, volumul subliniaza ca pana in prezent au fost tiparite foarte putine brosuri cu caracter explicativ, iar acestea se limiteaza la prezentari tehnice mai degraba abstracte, care nu izbutesc sa declanseze un necesar “proces de auto-persuasiune” sau de catalizare a motivarii beneficiarilor si detinatorilor de interese.

In ansamblu, volumul este un indemn la o gandire mult mai apasat proiectiva, la multiplicarea resurselor de co-finantare si la exploatarea inteligenta a tuturor energiilor viabile ale consultantei, apta intr-adevar sa faca fata acestei imense provocari in Romania.  

Anunturi utile

In aceasta rubrica va semnalam care sunt cele mai recente apeluri pentru prezentarea de proiecte din fonduri UE.

Se apropie cu pasi repezi noile termene pentru solicitarea ajutoarelor de stat in cadrul noilor scheme UE pentru IMM-uri:

4 martie - “Promovarea inovarii in cadrul intreprinderilor” (POS CCE - ANCS) - link;

30 aprilie - “Sisteme adecvate de management pentru protectia naturii” - beneficiari: ONG-uri, institute de cercetare, universitati muzee - link;

iunie 2009 (prognozat) - “Sprijinirea dezvoltarii microintreprinderilor” (POR) - link.

Depunere continua - "Introducerea si mentinerea in functiune a sistemelor de management, inclusiv EMAS" (PO DCA: AP 2 "Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare", DMI 2.2 "Imbunatatirea calitatii si eficientei furnizarii serviciilor") - link.

 Invitatii la evenimente recomandate

In conditiile actualelor probleme pe piata muncii, in special pentru largi categorii de consultanti din domeniul imobiliar, financiar-bancar si al consultantei de business in genere, avem placerea sa va semnalam oportunitatea exceptionala, valabila acum si pentru expertii in project management sau training din sectorul public sau privat de a urma specializarea si certificarea competentelor si abilitatilor lor prin sistemul girat la scara mondiala de prestigiosul International Knowledge Management Institute (www.kminstitute.org).

Pentru inregistrare gratuita: link

Nr. 1 - 30 ianuarie 2009

Noutati privind accesarea fondurilor europene

Accesarea finantarilor europene este plasata direct sub coordonarea primului-ministru

Recent, atat cu ocazia reuniunii Guvernului din 12 ianuarie 2009, cat si a intalnirii parlamentarilor si ministrilor PDL din data de 18 ianuarie 2009 (Brasov), primul-ministru a anuntat ca pentru a face “o prioritate 0 a Guvernului” din perfectionarea mecanismului de absorbtie a fondurilor comunitare si monitorizarea permanenta a acestui demers, a fost luata decizia infiintarii Grupului interministerial pentru gestionarea absorbtiei fondurilor comunitare, sub conducerea directa a primului-ministru si a vicepremierului.

Inlocuirea tehnocratilor care coordoneaza gestionarea fondurilor UE ar putea nemultumi Comisia Europeana si intarzia implementarea /  finantarea proiectelor

  Pentru inregistrare gratuita: link